• Satul Aceredo din regiunea Galiţia din nord-vestul a Spaniei a reapărut.
• Localitatea fantomă se află în bazinul unui lac de acumulare.
• Oamenii au fost evacuaţi în 1992 pentru a face loc construcţiei unui baraj hidroenergetic.

Efectele secetei în Spania. Un sat fantomă a ieşit de sub ape după trei decenii. Localitatea se află în bazinul unui lac de acumulare. Satul Aceredo din regiunea Galiţia din nord-vestul Spaniei a reapărut de sub apele lacului de acumulare format de râul Limia pentru prima dată în 30 de ani.

Locuitorii satului au fost evacuaţi în 1992, pentru că aşezarea lor se afla în rezervorul lacului ce avea să se formeze după construcţia barajului hidroenergetic.

Seceta puternică care a lovit Spania a scos de sub ape ruinele aşezării. Bunurile oamenilor au rămas încremenite în timp, aşa cum le-au abandonat în urmă cu 30 de ani. În mod incredibil, cişmeaua cu apă potabilă din sat încă funcţionează.

Lacul de acumulare Alto Lindoso din Spania este în prezent la 15% din capacitatea sa din cauza secetei, care s-ar putea agrava în săptămânile următoare, avertizează Ministerul Mediului.

„Parcă mă uit la un film. Am un sentiment de tristeţe şi cred că acesta este deznodământul. Seceta determinată de schimbările climatice va scoate şi alte localităţi la suprafaţă”, a declarat un fost locuitor.

Beneficiile barajului sunt exploatate de Portugalia şi Spania, lacul de acumulare fiind extins pe teritoriul celor două ţări vecine. Ca răspuns la secetă, guvernul Portugaliei a ordonat ca şase baraje, inclusiv Alto Lindoso, să oprească aproape în totalitate utilizarea apei pentru producţia de energie electrică şi irigare de la 1 februarie.

Mergând pe solul noroios, crăpat de secetă în unele locuri, vizitatorii au găsit acoperișuri parțial prăbușite, cărămizi și resturi de lemn care au format cândva uși sau grinzi și chiar o fântână cu apă care încă curgea dintr-o țeavă ruginită. Lăzi cu sticle de bere goale erau stivuite lângă ceea ce fusese o cafenea, iar o mașină veche semidistrusă ruginise lângă un zid de piatră. De asemenea, imaginile filmate cu drona arătau clădirile abandonate.

The post Efectele secetei în Spania. Un sat fantomă a ieşit de sub ape după trei decenii appeared first on Aleph News.

• Reprezentanții USR și AUR au anunțat că vor ataca modificarea regulamentului Camerei Deputaților.
• Regulamentul a fost modificat și completat miercuri, după ce a primit 202 voturi pentru.
• Dan Barna susține că noile modificări limitează transparența lucrărilor Parlamentului față de cetățenii români.

Dan Barna şi George Simion anunţă că USR şi AUR vor ataca la CCR modificarea regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobată miercuri în şedinţa de plen. „Limitează transparenţa lucrărilor Parlamentului faţă de cetăţenii României”, a spus Barna.

„Alianţa pentru Unirea Românilor va ataca în totalitate această hotărâre neconstituţională şi e profund dezgustată de felul în care, pentru un singur om care a greşsit, vor să taxeze întregi partide şi întregi grupuri. (…) Pumnul pe care îl puneţi în gura opoziţiei s-ar putea să ricoşeze”, a anunţar copreşedintele AUR George Simion. Şi Dan Barna a anunţat atacarea hotărârii Camerei Deputaţilor la CCR.

„USR va ataca la Curtea Constituţională acele prevederi care limitează transparenţa lucrărilor Parlamentului faţă de cetăţenii României”, a spus Barna.

Deputaţii au modificat şi completat, miercuri, regulamentul Camerei. Astfel, este interzisă utilizarea violenţei fizice constând în gesturi agresive ori a violenţei verbale constând în injurii, invective sau calomnie la adresa altui parlamentar. Modificarea a fost aprobată cu 202 voturi „pentru”, 91 „împotrivă” şi patru abţineri.

Copreşedintele AUR, George Simion, a acuzat, în timpul dezbaterilor, introducerea printre modificări a unei prevederi potrivit căreia şedinţele nu pot fi filmate şi transmise live decât prin Secretariatul general sau de jurnaliştii acreditaţi. Potrivit unui amendament aprobat, prin derogare, şedinţele pot fi filmate şi de deputaţi, dar doar din perimetrul alocat grupului parlamentar ai coror membri sunt.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au deschis un dosar pentru ultraj şi tulburarea ordinii şi liniştii publice după scandalul de luni din Parlament. Şedinţa de luni a Camerei Deputaţilor a fost suspendată după ce liderul AUR a întrerupt discursul ministrului Energiei, Virgil Popescu. „Hoţule”, i-a strigat Simion lui Popescu pe un ton agresiv. Replica ministrului Energiei a fost: „Eşti un prost”.

The post USR şi AUR atacă modificarea regulamentului Camerei Deputaţilor appeared first on Aleph News.

• Marine Le Pen vrea să scoată Franța din NATO dacă va câștiga alegerile prezidențiale.
• Aceasta se opune vehement atât NATO, cât și UE.
• Nepoata sa și-a exprimat dorința ca alt candidat să câștige, deoarece ei îi lipsesc „logica și viziunea”.

Marine Le Pen se numără printre cei care și-au depus candidatura pentru președinția Franței. Aceasta face parte din partidul „Raliul Național” și le-a spus susținătorilor ce planuri are dacă va câștiga.

Marine Le Pen s-a întâlnit cu o parte din susținătorii săi în orașul Reims și a declarat că vrea să scoată Franța din NATO.

„Trebuie să ne apărăm liber interesele și să ieșim din logica alianțelor militare. Prin urmare, vom ieși din comandamentul unificat al NATO, pentru a nu ne permite să fim, din nou, târâți în conflicte inutile.”, a spus politiciana de extremă dreaptă, conform See News.

Mai mult decât atât, aceasta își dorește să înființeze „o alianță europeană a națiunilor”, cu care să înlocuiască NATO.

„Vom reforma Uniunea Europeană și o vom înlocui cu alianța europeană a națiunilor.”, relatează Sputnik.

Relațiile dintre Marine Le Pen și NATO

Le Pen nu s-a sfiit niciodată din a recunoaște faptul că se opune vehement atât NATO, cât și UE. Deoarece Franța este membru permanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (alături de SUA, Rusia, China și Regatul Unit), Le Pen va mobiliza propriul guvern pentru a crește proeminența Franței.

Mai mult decât atât, conform Republic World, Marine Le Pen a adus crtitici la adresa logicii „blocurilor militare” și și-a asumat responsabilitatea de a nu include Franța în niciuna dintre stucturile NATO. Aceasta a pus decizia pe baza dorinței sale de a nu atrage țara în crizele provocate de alte națiuni. De asemenea, a adăugat că vrea ca interesele naționale ale Franței să fie bine protejate.

Unul dintre cei mai vocali opozanți ai lui Marine Le Pen este chiar nepoata sa, Marion Marechal. Aceasta și-a exprimat încrederea pe care i-o oferă lui Eric Zemmour, un alt aspirant către președinția Franței. Marion a spus că ceea ce îi lipsește lui Le Pen sunt „logica și viziunea”, potrivit Sky News.

The post Le Pen promite că Franța va ieși din NATO și va forma o „coaliție a statelor europene” dacă va câștiga alegerile prezidențiale appeared first on Aleph News.

• Aproximativ 54 de milioane din cei peste 67 de milioane de cetățeni ai Franței au primit cel puțin o doză de vaccin.
• Ministerul nu detaliază câte cazuri de dublă sau triplă infectare ar putea fi incluse în numărătoarea cazurilor.
• Joi, ministerul a anunțat 274.351 cazuri noi COVID-19.

Totalul cumulat al cazurilor confirmate de COVID-19 în Franța de la începutul pandemiei a depășit 20 de milioane de cazuri, conform informațiilor transmise de Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătății a înregistrat joi 274.352 de noi cazuri, ceea ce a dus totalul la 20,15 milioane, conform calculelor Reuters. Bilanțul cumulat al deceselor este de aproape 132.000 de persoane.

Ministerul Sănătății nu a mai publicat numărul total de infectări de la jumătatea lunii ianuarie, când acesta se situa la puțin peste 14 milioane. De atunci, media de șapte zile a noilor cazuri s-a menținut la peste 300.000 pe zi, adăugând aproximativ un milion de cazuri noi la fiecare trei zile.

Primele în Franța au fost înregistrate la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Media de șapte zile a cazurilor noi a crescut rareori peste 30.000 pe zi de-a lungul anilor 2020 și 2021. Apariția variantei Omicron, foarte contagioasă, la sfârșitul anului 2021, a dus la creșterea mediei de șapte zile a cazurilor noi la peste 100.000 pe zi imediat după Crăciun, iar totalul cumulat al cazurilor a depășit pragul de 10 milioane de cazuri la 1 ianuarie 2022.

Pe măsură ce rata de infectare a crescut, media pe șapte zile a cazurilor noi s-a majorat la un nivel record de peste 366.000 pe zi la 25 ianuarie. De atunci, creșterea a încetinit, iar media a scăzut acum la puțin sub 300.000, dar Franța a înregistrat totuși aproape 10 milioane de cazuri noi în ianuarie.

Ministrul Sănătății, Olivier Veran, a declarat la începutul acestei săptămâni că valul actual pare să fi ajuns la apogeu.

The post Totalul cazurilor COVID-19 din Franța trece de 20 de milioane appeared first on Aleph News.

• SUA și Rusia s-au confruntat luni la Consiliul de Securitate al ONU.
• Ambasadorul SUA a spus că agresiunea Rusiei amenință Ucraina, Europa și ordinea internațională.
• În SUA, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că o invazie rusă „se poate întâmpla, într-adevăr, în orice moment”.

SUA și Rusia s-au confruntat luni la Consiliul de Securitate al ONU din cauza acuzațiilor Washingtonului că Moscova plănuiește o invazie pe scară largă a Ucrainei vecine, ceea ce Kremlinul a negat.

„Situația cu care ne confruntăm în Europa este urgentă și periculoasă, iar miza pentru Ucraina – și pentru fiecare stat membru al ONU – nu ar putea fi mai mare”, a declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americii Linda Thomas-Greenfield membrilor consiliului.

Ea a spus că cei peste 100.000 de soldați pe care Rusia i-a adunat de-a lungul graniței cu Ucraina includ forțe de luptă și forțe speciale pregătite să desfășoare acțiuni ofensive în Ucraina.

„Aceasta este cea mai mare – aceasta este cea mai mare – ascultă-mă clar – mobilizare de trupe în Europa din ultimele decenii”, a spus Thomas-Greenfield. „Și în timp ce vorbim, Rusia trimite și mai multe forțe și arme să li se alăture.”

Ea a spus că includ cei aproape 5.000 de soldați ruși „cu rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, forțe speciale și baterii antiaeriene” pe care Moscova le-a mutat în aliatul și vecinul său apropiat, Belarus. Thomas-Greenfield a spus că există dovezi că Moscova intenționează să-și mărească numărul la 30.000 de militari până la începutul lunii februarie.

Ambasadorul SUA a spus că agresiunea Rusiei amenință Ucraina, Europa și ordinea internațională.

„Dacă Rusia este sinceră în abordarea preocupărilor noastre de securitate prin dialog, Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor continua să se angajeze cu bună-credință”, a spus Biden. „Dacă, în schimb, Rusia alege să renunțe la diplomație și să atace Ucraina, Rusia va purta responsabilitatea și se va confrunta cu consecințe rapide și grave”.

Statele Unite au amenințat că vor impune sancțiuni economice aspre dacă Rusia va invada Ucraina. În 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea a Ucrainei și spune că nu are de gând să invadeze Ucraina din nou, conform Eurasiareview.

Răspunsul rusesc

La Consiliul de Securitate, ambasadorul rus Vassily Nebenzia a încercat să blocheze ședința publică de luni folosind un vot procedural, dar nu a reușit să obțină sprijinul necesar.

El a spus că Rusia nu este „speriată” să discute această problemă, dar pur și simplu nu a înțeles de ce este necesară o discuție.

„Desfășurarea trupelor rusești pe propriul nostru teritoriu a avut loc frecvent la scară diferită înainte și nu a provocat niciun fel de isterie”, a spus Nebenzia.

El a spus că SUA și colegii din vest se comportă ca și cum ar fi avut deja o invazie și nu au prezentat nicio dovadă că ar fi planificată una.

„Colegii noștri din vest vorbesc despre necesitatea detensionării, dar în primul rând provoacă tensiuni și escaladări retorice și provocatoare”, a spus el, numind discuțiile despre amenințarea războiului „provocatoare”.

El a spus că toți oficialii ruși au „respins categoric” planurile de invazie și oricine susține contrariul „te induce în eroare”.

Drepturi suverane

Trimisul Ucrainei a spus, pe baza experiențelor lor anterioare cu Moscova, că nu pot accepta pur și simplu declarația Rusiei și că Moscova ar trebui să-și retragă trupele de lângă granițele lor.

Una dintre principalele revendicări ale Moscovei care alimentează criza este garanția că Ucraina nu se va alătura alianței NATO.

„Ucraina respinge cu fermitate orice încercare de a folosi amenințarea cu forța ca instrument de presiune pentru a face Ucraina și partenerii noștri să accepte cereri nelegitime. Nu există loc de compromis cu privire la problemele principale”, a declarat reprezentantul ucrainean Sergiy Kyslytsya în fața consiliului. „Poziția cea mai de principiu pentru Ucraina este că avem dreptul suveran inerent de a ne alege propriile aranjamente de securitate, inclusiv tratatele de alianță care nu pot fi puse la îndoială de Rusia”.

El a subliniat despre Kiev că este pregătit să se apere, dar sprijină menținerea canalelor diplomatice cu Moscova deschise. El a menționat că președintele Volodymyr Zelenskiy a declarat că este dispus să se întâlnească cu președintele Vladimir Putin.

„Dacă Rusia are întrebări cu Ucraina, este mai bine să se întâlnească și să discute, nu să aducă trupe la granițele Ucrainei și să intimideze poporul ucrainean”, a spus reprezentantul.

Intensificarea crizei

NATO și-a intensificat prezența militară în țările membre de la granița cu Rusia, dar secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat duminică că NATO nu are intenția de a trimite trupe în Ucraina dacă Rusia invadează fosta republică sovietică.

„Nu avem planuri de a trimite trupe de luptă NATO în Ucraina… ne concentrăm pe acordarea de sprijin”, a declarat Stoltenberg. „Există o diferență între a fi membru NATO și a fi un partener puternic și foarte apreciat ca Ucraina.”

Mai multe țări, inclusiv SUA, au livrat arme guvernului de la Kiev pentru a-l ajuta să se apere. Ambasadorul Thomas-Greenfield a declarat că SUA au acordat Ucrainei asistență de peste 5 miliarde de dolari din 2014 pentru a o ajuta să se apere împotriva agresiunii ruse.

The post SUA cere Rusiei să explice formarea trupelor sale la graniță appeared first on Aleph News.

• Partidele italiene au convenit să îi permită actualului președinte italian, Sergio Mattarella să fie reales în funcția de președinte al republicii.
• Partidele italiene, incapabile să ajungă la un acord după șase zile de vot și de certuri uriașe, au fost nevoite să ceară actualului șef de stat să își reînnoiască mandatul.
• Mattarella, dacă va accepta propunerea, va fi al doilea președinte al Republicii reales în funcție.

Partidele italiene au convenit să îi permită actualului președinte italian, Sergio Mattarella să fie reales în funcția de președinte al republicii, relatează El PAIS.

Partidele nu au reușit să găsească o cale de ieșire din abisul instituțional și au convenit să ceară actualului șef al statului, care urmează să fie votat în această după-amiază, să înceapă un nou mandat.

Sâmbătă, la mijlocul dimineții, camionul care transporta mobila președintelui Sergio Mattarella de la Roma la Palermo a primit un telefon și a trebuit să schimbe ruta. Partidele italiene, incapabile să ajungă la un acord după șase zile de vot și de certuri uriașe, au fost nevoite să ceară actualului șef de stat să își reînnoiască mandatul de șapte ani și să rămână în funcție.

Așa va fi cel puțin până când vor avea loc alegeri și se va forma un parlament mai puțin fragmentat. Realegerea lui Mattarella ca președinte este o victorie pentru Italia într-un moment foarte delicat, în care va fi protejată stabilitatea și figuri precum Mario Draghi, care își va putea termina treaba în fruntea Executivului. Dar este, de asemenea, o înfrângere imensă pentru partide și pentru politica italiană, incapabilă să găsească înlocuitori și să ajungă la noi acorduri.

Mattarella, dacă va accepta propunerea, va fi al doilea președinte al Republicii reales în funcție. Și va face acest lucru consecutiv cu predecesorul său, Giorgio Napolitano, care s-a aflat într-o situație similară în urmă cu nouă ani. Diferența este însă că de data aceasta a existat o promovare parlamentară a candidaturii sale. Era singura soluție posibilă pentru a menține majoritatea unită. Dacă liderii trebuiau să caute unanimitatea, singura soluție era să promoveze o mișcare de jos pentru a-l alege pe Mattarella”, spune Stefano Ceccanti, deputat PD și unul dintre creatorii planului.

The post Partidele italiene au convenit să îi permită lui Mattarella să fie reales în funcția de președinte al republicii appeared first on Aleph News.

• Germania a hotărât că va asigura securitatea spațiului aerian al NATO, inclusiv în România.
• Ambasadorul german Peer Gebauer susține că tensiunea afectează toată Europa în aceste momente.
• El a spus că România nu trebuie să ajungă din nou în situația din anul 1997.

În contextul situaţiei tensionate dintre Ucraina şi Rusia, Germania a hotărât să asigure securitatea spaţiului aerian al NATO, trimiţând avioane inclusiv în România. Dată fiind situaţia actuală de securitate, ambasadorul german Peer Gebauer a declarat că este alături de ţara noastră, sprijinind la apărarea spaţiului aerian românesc.

„Germania se poziţionează în continuare ferm alături de România. Începând de la mijlocul lunii februarie, Forţele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter şi soldaţi la măsura Poliţie Aeriană Întărită Zona de Sud (Enhanced Air Policing South). Împreună cu Italia asigurăm securitatea spaţiului aerian al NATO, ca parteneri de încredere, cu o contribuţie vizibilă şi de înaltă calitate. Aceasta reprezintă un semn clar al solidarităţii transatlantice şi europene”, a scris Ambasada Germaniei din Bucureşti într-un mesaj postat pe Facebook.

Mai mult decât atât, ambasadorul a subliniat că România nu trebuie să ajungă din nou în situaţia din anul 1997, apartenenţa la NATO fiind o adevărată realizare pentru statul nostru.

„Solicitările privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situaţia din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate. Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenenţa României la NATO reprezintă o realizare esenţială şi nu poate fi pusă la îndoială de către terţi”.

Reprezentantul Germaniei în România a mai precizat că întreaga tensiune afectează, de fapt, toată Europa, şi că orice posibil atac al statului rus va atrage un răspuns european categoric.

„Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia actuală în regiune. Atitudinea Rusiei nu reprezintă doar o ameninţare la adresa Ucrainei, ci afectează securitatea întregii Europe. De aceea, o nouă încălcare a suveranităţii Ucrainei ar atrage după sine un răspuns european ferm şi comun”, se arată în postare.

The post România primește avioane din Germania în contextul crizei din Ucraina appeared first on Aleph News.

• La 24 ianuarie 2022 se împlinesc 163 de ani de la Mica Unire.
• „Mica Unire” a fost primul pas spre România prin Unirea Principatelor, realizată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
• În anul 1862, el a unificat Guvernul și Parlamentul, ceea ce a dus la unirea politică.

Unirea Principatelor Române, cunoscută și sub numele de Mica Unire, a avut loc la data de 24 ianuarie 1859. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. S-au unit sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.

Convenția de la Paris din 1858 a stabilit mai multe prevederi despre principatele române, printre care și unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Actul stabilea înființarea unor instituții comune precum Comisia Centrală cu sediul la Focașni, Înalta Curte de Justiție și Casație și armata. Totodată, dreptul de vot rămânea cenziat, astfel că o persoană care vota trebuia să dețină o proprietate mare, ceea ce făcea ca cei cu drept de vot să fie doar moșierii sau burghezii.

Semnarea Convenției de la Paris, care avea să joace rolul unei veritabile Constituții a Principatelor, a fost urmată de alegerile pentru Adunările Elective, care urmau să îi desemneze pe cei doi domni.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

La data de 5/17 ianuarie 1859 au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale”. Oamenii care îl susțineau pe Grigore Sturdza au fost surprinși să constate că acesta este respins și adunarea l-a votat în unanimitate pe Cuza. La o săptămână distanță, la data de 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București.

Profitând de faptul că Marile Puteri și textul Convenției nu specificau în acele momente că Principatele Române nu ar putea fi conduse de același domnitor, a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Acolo, domnitorul era susținut doar de liberali, în timp ce conservatorii dețineau 46 din cele 72 mandate. În acest sens, liberalii radicali au făcut agitație în rândul populației Capitalei și al țăranilor din împrejurimi. Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Odată împlinită recunoașterea situației, impusă la data de 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. A reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

Recunoașterea Unirii

La Focșani își începuse deja activitatea Comisia Centrală. Conform Convenției de la Paris, aceasta trebuia să elaboreze legile comune pentru cele două țări. În cei trei ani de activitate, din 1859 și până în 1862, din proiectele sale au fost aprobate de Adunarea electivă și promulgate de domn doar cele referitoare la Curtea de Casație și la domeniul funciar.

Proiectul de Constituție nu a fost aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Comisia Centrală din Focșani fiind desființată la data de 9/21 februarie 1862. Termenul de România, care fusese frecvent folosit neoficial, a devenit numele curent al Principatelor Unite și, începând din 1862, a fost folosit în actele oficiale ale țării.

Abia în anul 1862, cu sprijinul acordat de unioniștii din cele două țări, domnitorul a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere, în anul 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

The post 24 ianuarie: Ales de două ori. Mica Unire sub domnitorul Cuza appeared first on Aleph News.

• Garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului includ prevederi care cer ca trupele NATO să părăsească România și Bulgaria.
• Moscova a cerut garanții obligatorii din punct de vedere juridic din partea NATO că blocul își va opri expansiunea și va reveni la granițele din 1997.
• MAE respinge categoric această cerere a Rusiei și o cataloghează ca fiind „lipsită de orice fundament”

Garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului includ prevederi care cer ca trupele NATO să părăsească România și Bulgaria, a declarat vineri Ministerul rus de Externe.

Moscova a cerut garanții obligatorii din punct de vedere juridic din partea NATO că blocul își va opri expansiunea și va reveni la granițele din 1997.

În același timp, Emmanuel Macron anunță prezență militară franceză, sub NATO, în România. Anunțul a fost făcut în fața forțelor armate franceze, în tabăra Oberhoffen.

Astfel, MAE respinge categoric această cerere a Rusiei și o cataloghează ca fiind „lipsită de orice fundament”. Mai mult de atât, Ministerul Afacerilor Interne spune că solicitarea de a retrage trupele NATO din România a fost deja respinsă „fără echivoc”. În final, reprezentanții statului român notează că își păstrează speranța la dialog în această situație tulburată.

Redăm integral comunicatul MAE:

„Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.”

The post Trupele NATO rămân în România. Reacția MAE la cererea Rusiei de a retrage soldații appeared first on Aleph News.

• Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a trimis o scrisoare Guvernului și a cerut soluții în criza energetică.
• Antreprenorii din România prevăd o criză economică și una socială.
• Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a cerut plafonarea prețului la energie și gaz, pentru cel puțin un an, iar, pe termen lung, finanțarea unităților de producție a energiei verzi.

Antreprenorii din România prevăd o criză economică și una socială, pe fondul crizei energetice din țară. Aceștia au solicitat, luni, ajutorul Guvernului, printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Nicolae Ciucă. În cuprinsul documentului, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a cerut prim-ministrului să plafoneze prețurile la energie electrică și la gaze naturale la valoarea pe care acestea o aveau în decembrie 2020, pentru o perioadă de cel puțin un an.

Antreprenorul Florin Jianu, a invocat mai mulți factori care au condus la criza energetică actuală, precum lipsa tuturor actelor normative de reglementare a liberalizării, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul economic, lipsa mecanismelor de control aplicate preventiv, dar și lipsa unui răspuns concertat din partea mediului de afaceri.

În scrisoarea trimisă Guvernului, CNIPMMR a mai propus înființarea unui Task Force național, care să ofere soluții pe termen mediu și lung pentru a scoate România din criză și pentru a se asigura un climat de securitate energetică. Florin Jianu a mai adăugat că antreprenorii, alături de toate forțele politice și de partenerii sociali, ar trebui să facă parte din componența acestui mecanism, datorită expertizei pe care o posedă în domeniul de afaceri. O altă soluție, pe termen lung, propusă de către antreprenor a fost finanțarea unităților de producție a energiei verzi.

The post Antreprenorii români au cerut Guvernului soluții pentru criza energetică appeared first on Aleph News.